Dobrogea in pericol? Gazul de şist un cadou otrăvit ?

Bătălia pe resursele României se dezlănţuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ în Marea Neagră, iar Chevron străpunge pâmântul după gazele de şist în 2012

Bătălia pe resursele României se dezlănţuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ în Marea Neagră, iar Chevron străpunge pâmântul după gazele de şist în 2012 | Ziarul Financiar


"Operaţiunile noastre se concen*trea*ză în două zone: Bârlad şi Do*bro*gea. Prima sondă de explorare va fi să*pată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea", a spus Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe."

"O problemă gravă de mediu?

În ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de şist l-ar putea avea asupra balanţei energetice a României, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridică sunt uriaşe. "Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului", a subliniat Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.

Problema este că aceste gaze sunt scoase la suprafaţă prin injectarea unor cantităţi semnificative de apă cu nisip la adâncimi mari pentru a fractura rocile în care sunt captive, putând fi atacate rezervele de apă. România, de exemplu, este un real rezervor cu apă minerală al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, după cum arată unele studii.

"Gazul de şist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (în comparaţie cu SUA - n. red.). Densitatea populaţiei din Europa nu ajută, ţinând cont de numărul mare de sonde care trebuie săpate şi care cer mult teren. În mod cert, perspectivele s-ar îmbunătăţi dacă preţul gazelor ar creşte, dar sunt puţini cei care cred că se vor scumpi atât de mult încât gazul de şist să devină profitabil. Între timp, gazul de şist se confruntă cu opoziţia activiştilor de mediu care se tem că procesul de extracţie ar putea dăuna rezervelor de apă", se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal."

Gazul de şist un cadou otrăvit ?

Recent interzisă în Bulgaria, exploatarea gazului din şisturi ar trebui să înceapă din această primăvară în sud-estul României. Dar riscurile asupra mediului înconjurător care rezultă din extracţia acestui combustibil non-convenţional ar putea să pună în pericol agricultura regiunii, după unii experţi.

Este exploatarea gazului din şisturi un pericol pentru mediu ? Aşa cred bulgarii. Ţăranii şi militaţii ecologişti din această ţară au ieşit în număr mare în stradă la începutul lumii, denunţând un pericol real pentru pânzele freatice. Iar presiunea străzii a determinat parlamentul bulgar să voteze, acum două săptămâni, o lege interzicând această exploatare. De partea cealaltă a Dunării, situaţia este total diferită. Alexandru Pătruţi, preşedintele Asociaţiei Naţionale Române pentru Resursele Minerale (ANMR), a declarat săptămâna trecută că o companie americană (Chevron), care a obţinut dreptul de exploatare a acestui gaz pe o suprafaţă de circa 2.500 metri pătraţi în Dobrogea, va putea să demareze lucrările. « Faza de exploatare a gazului din şisturi nu diferă de cea a gazului clasic, asigură el. În plus, U.E. va constitui un grup de lucru pentru a analiza impactul exploatării acestui gaz non-convenţional asupra mediului. » Primele sonde americane ar trebui aşadar să fie instalate în această primăvară în marea câmpie dobrogeană.

Riscuri pentru agricultură
Exploatarea gazului din şisturi nu constituie o noutate. S.U.A. sunt pioniere în această tehnică. La ora actuală, aproape un sfert din consumul lor de gaz provine din acest combustibil non-convenţional. Graţie lui, americanii au devenit primul producător de gaze din lume, înaintea Rusiei, conform companiei petroliere britanice BP. De altfel, dependenţa de gazul rusesc a determinat Polonia, care dispune de una dintre cele mai mari rezerve de gaz din şisturi cunoscute din Europa, să înceapă exploatarea ei. Dar ar exista totuşi riscuri. « Experienţa altor state dovedeşte că tehnologia utilizată în exploatarea acestui gaz este destul de neprietenoasă cu mediul înconjurător, a afirmat recent Mihail Valentin Batistatu, profesor universitar la Institutul Naţional de Petrol şi Gaze de la Ploieşti. De asemenea, Franţa a interzis în iunie anul trecut exploatarea gazului din şisturi. Deoarece, în cazul în care produsele chimice injectate cu presiune mare la adâncimi profunde ar ajunge să se infiltreze în pânzele freatice, consecinţele pentru populaţie, ca şi pentru agricultură, ar fi catastrofale. Iar Dobrogea reprezintă una dintre principalele regiuni agricole ale României.

Article original de Jonas Mercier (Accueil - Bucarest)

Zonele din România programate pentru exploatare prin fisurare hidraulică:
BARLAD (VASLUI)
VOIVOZI (BIHOR)
TRIA (BIHOR)
BAILE FELIX (BIHOR)
TULCA (BIHOR)
ADEA (ARAD)
CURTICI (ARAD)
PERIAM (TIMI)
BILED (TIMI)
PAULIS (TIMI)
PARA (TIMI)
BUZIA (TIMI)
CRAI (TIMI)
MACIN (TULCEA)
BABADAG (TULCEA)
CAPIDAVA (CONSTANTA)
EFORIE (CONSTANTA)
COSTINESTI (CONSTANTA)
VAMA VECHE (CONSTANTA)
ADAMCLISI (CONSTANTA)

AVES France a luptat împotriva gazelor din sisturi in Franta.
Daca aveti nevoie de informatii, ve rog contactati Christophe CORET (+40 744 743 091)

Daca doriţi mai multe informaţii despre gazul de sist, puteţi viziona aceasta reportaj (englez, subtitrari fr) :

Filmul GASLAND tradus in limba romana.
AVES France : Association de protection des espčces menacées

Scrisoare deschisă de la cetăţeni pentru primarul Constantin Constantinescu în privinţa exploatării gazelor de şist în zona Bârladului

Scrisoare deschisă către primarul oraşului Bârlad, Constantin Constantinescu.

Domnule Primar Constantin Constantinescu,

Vă adresam această scrisoare deschisă ca urmare a discuţiilor apărute în presă şi în rândul cetăţenilor din oraşul Bârlad despre procesele de prospecţiune si exploatare a gazelor de şist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad.
Prin această scrisoare ne arătăm ingrijoraţi faţă de poziţia dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de şist, publicată în data de 2 februarie in ziarul "Vremea Nouă".
Considerăm că nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale având în vedere procedurile şi tehnicile folosite. În acest sens, dorim să vă aducem la cunostinţă câteva informaţii despre procesul şi istoricul extragerii gazelor de şist şi despre consecinţele asupra mediului inconjurător. De asemenea vă oferim şi câteva sugestii care ar întări democraţia in oraşul Bârlad. Puterea este a cetăţenilor, de aceea este necesar ca vocea lor sa fie auzită în această problemă.

Câteva informaţii despre gazele de şist

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracţionare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa (Cornwell University, The Environmental Protection Agency) au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt enumerate mai jos.

Tehnologia folosită

Fracţionarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Sonda este întinsă vertical, apoi orizontal, la o adâncime de 3-6 km. Rocile sunt despícate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură in sol,apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Comisiei Europene[1], datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State lista conţine:
- 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
- 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
- Substanţa (Naftalină bis (1-metiletil)) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică;
- 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
- 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
- 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
- 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină
clorhidrat;
- 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
- 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).

Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.
Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lînga chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radiu derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!

Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
- Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
- Soluri toxice şi radioactive;
- Poluarea aerului;
- Cutremure şi alunecări de teren;
- Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
- Distrugerea florei şi a faunei;
- Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Boli

S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.

Experienta externă

În anul 2010 SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.

În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.
În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist.

În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.

În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist.

Domnule Constantin Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentaţi interesele cetăţenilor oraşului Bârlad, vă rugăm să solicitaţi toate documentele şi studiile necesare pentru a avea cât mai multe informaţii despre acest proces care ar putea pune în pericol viaţa locuitorilor oraşului Bârlad şi a comunităţilor rurale din zona suburbană.

Va rugăm să ne oferiţi nouă şi tuturor locuitorilor direct afectaţi de această situaţie, ajutorul dumneavoastră pentru a creşte nivelul de transparenţă şi pentru a avea o informare corectă în rândul cetăţenilor.

Urmatorul pas firesc care trebuie făcut este să informaţi corect comunitatea bârlădeană,pe baza studiilor efectuate, şi sa sprijiniţi iniţiativele societăţii civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect.

Domnule primar, ce îşi doresc bârlădenii? O creştere economică care ar presupune apă contaminată, soluri toxice şi radioactive, poluarea aerului, cutremure, cresterea posibilităţii îmbolnăvirilor de cancer, faună distrusă nu reprezinta o solutie.

În încheiere, salutăm Strategia de dezvoltare a oraşului Bârlad, 2009-2020, strategie care nu are în vedere exploatarea gazelor de şist.

Semnatari:

Asociaţia Vira Bârlad
Bogdan Pălici
Vlad Cătuna
Valentin Borş
Matei Budeş
Dana Popa
Razvan Goga
Cezar Stefan Pălici
Ong GTE Romania
Bulgarians in London - Initiative for a better Bulgaria
Paul Dumitriu
Ştefan Irava
Andrei Craciun
Bogdan Popa
Miron Constantin
Silviu Butunoi
Carmen Diaconu
Alexandra Podoleanu
Carabat Cristina
Ana Maria Dragomir
Stefan Nechita
Teodora Andreea Ceapa
Elena Irava
Cristina Canepa
Georgeta Elisabeta Ionescu
Livia Manole
Catuna Maricica
Miruna Antonescu
Andrei Iliescu
Adina Apur
Dan Timofte
Alina Vizitiu
Elena Vizitiu
Hotnogu Veronica
Hotnogu Ion
Hotnogu Dorin
Sincu Sorina
Sincu Liliana
Sincu Costel
Apur Veta
Apur Valentin
Mihai Vasiu
Marius Gianni Chitiga
Brosteanu Mariana
Roman Constanta
Mihai Ion
Mihai Elena
Mihai Vasile (Obiectivul de Vaslui)
Dumitriu Vasile
Dumitriu Petronela
Dumitriu Mariana
Dumitriu Veronica
Dumitriu Ion
Filiuta Andra
Nistor Valentin
Stratu Ionut
Negru Rares
Tilibasa Andreea


Barlad Online

Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporții: Masacru ecologic
Urmeaza Dobrogea si Bihorul

Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporții: Masacru ecologic | Noi spunem lucrurilor pe nume.

GASLAND: Documentar despre EFECTELE NOCIVE ALE FRACTIONARII HIDRAULICE folosita in exploatarea gazelor de sist (Video – subtitrare)

GASLAND: Documentar despre EFECTELE NOCIVE ALE FRACTIONARII HIDRAULICE folosita in exploatarea gazelor de sist (Video – subtitrare) - Razboi ĂŽntru Cuvânt - Recomandari...

Fracking Hell: The Untold Story

YouTube - Broadcast Yourself.!

CRIZA… APEI POTABILE? Rezervoarele subterane din Dobrogea, inca o resursa cheie (VIDEO)

CRIZA… APEI POTABILE? Rezervoarele subterane din Dobrogea, inca o resursa cheie (VIDEO) - Razboi ĂŽntru Cuvânt - Recomandari